Viata pe patru picioare...

Nu e chiar asa de rea.Adica eu sunt unul din putinii norocosi pentru care o sa treaca repede etapa asta.Sa fiu sincer insa nu e chiar asa de rau.Mereu ti se gaseste loc in autobuz sau maxi, mereu iti

este deschisa usa, mereu e cineva dornic sa te ajute.Nu e chiar rau deloc.Incerc sa nu profit de situatia asta, mai ales ca majoritatea ajutoarelor sunt fete.In schimb cred o sa continui sa iau carjele cu mine pana la sesiunea din vara, fiindca ma ajuta foarte mult la seminarii.Scap de tabla si beneficiez de compasiune.Cam atat despre jumatatea plina...