Scrisoare deschisa

Buna ,

Acest mesaj este foarte personalizat intrucat sunt foarte suparata pe voi toti 5.
Ideea este simpla .Eu imi iau regulat cateva minute din timpul meu pentru voi ,fara ca eu sa am vreun beneficiu ,timp pe care pot sa il folosesc pentru chestiile personale.

As vrea sa dati dovada de bun-simt ,nu altceva ,sa nu va mai doara constant in buzunarul de la spatele pantalonilor si sa constientizati ca din mom ce va transmit chestii ,va trimit mail-uri si alte prostii de astea ,eu depun efort ,un departament depunde efort .

Respectati munca altuia ,iar daca vi se pare stupid ce fac eu ,ce face departamentul de TM ,puteti sa faceti sugestii in legatura cu abordarea sau direct cu ce facem pe departamentul de TM.

Astept reply -uri de la voi in legatura cu prezenta sau absenta voastra de la TTI ,in seara asta cel mai tarziu si de asemenea sa -mi spuneti daca vreti sa discutam despre coaching ,stiu ca s-a tot promovat dar nu vi s-a zis si dc v ar prinde bine un coach si asa mai departe .Putem vorbi numai sa lasati si voi durerea asta totala in buzunarul de la spate !

Hai sanatate !

Draga X,
Eu personal nu intentionez sa particip la niciun training pentru intervievatori. Cred ca e logic motivul pentru care nu o fac. La fel de logic este cred si motivul pentru care nu raspund la mailuri. Cand ii dau unui om un mail si ii zic ca daca vrea sa vina ne ardem la lorgean , ne gasim la data x la ora y, si el nu imi raspunde, inteleg ca nu va veni. Personal nu cred ca as avea nevoie de un training ca sa fiu tin un interviu unui candidat. Nu vreau sa ma intelegi gresit, nu am nimic personal cu niciun membru al niciunui departament, si apreciez ca (iti) dai importanta, dar mie mi se pare din start hilara ideea ca tu esti responsabila pentru mine, desi la capitolul experientei AIESEC cred ca iti sunt superior. Exista un anumit trend actual printre membrii AIESEC, acela de a cauta sa fie recunoscuti instantaneu. Si daca nu se simte nimeni sa iti spuna, iti spun eu: imi place ca esti foarte implicata si ca vrei sa te dezvolti, sper ca am avut si eu o contributie cand te-am pacalit sa intri in AIESEC, dar un membrul al unei echipe de HR trebuie sa isi cunoasca marfa, sa stie ce o motiveaza si ce nu, si mai ales cum sa caute cele mai bune solutii pentru a obtine ce e mai bun din oameni. Singura voastra abordare de pana acum pare sa fie "sunt foarte dezamagit de voi, pula mea, eu fac eu dreg eu sunt iar voi frecati pula si traiti doar pe spinarea mea." Asta nu e mod de abordare al unui om care face HR sau TM, si daca asta e strategia voastra e lesne de inteles de ce ar avea cineva o idee proasta despre TM.

Ca tot am ajuns la subiectul asta. Luati-o mai usor! In cacat, deja simt ca e mai multa tensiune intre membri decat prietenie, iar asta s-ar putea sa ne coste mai mult decat credeti. Cat despre dureri in cur, nu are nevoie AIESEC de oameni care nu simt nimic pentru organizatie, nu tre sa cultivam noi spiritul. Sa nu crezi ca in cateva luni de cand esti in AIESEC ai ajuns sa tii la organizatie asa de mult. AI nevoie de timp si ai nevoie sa te relaxezi.


In ciuda tonului poate un pic agresiv, n-am dorit sa fac persoana vizata sa se simta prost. Dar pe tema asta o sa scriu un text de amploare in curand, ca sa pricepe toti.

Andrei 102 - cum sa vanezi marlani

In primul rand trebuie sa stabilim clar cum identificam specimenul marlan. Marlanul se imparte in mai multe categorii, in functie de rasa, varsta, gusturi si sex.

Marlanul “Pur Sange” este probabil cel mai accesibil vanat datorita faptului ca este cel mai slab dotat exemplar din specie. Tehnicile sale de supravietuire se bazeaza pe mimetism, el copiind in mare parte deprinderile fratelui sau mai “hinzestrat, manca-ti-as”, de la ciordit pana la lifestyle. Marele dezavantaj al marlanului pur il constituie faptul ca materialul din care este facut este de cea mai proasta calitate (100% romanesc) si nu dispune de pregatirea si materialul genetic al Hinzestratului, ceea ce il face o tinta foarte usoara. Este de preferat ca atunci cand urmaresti o haita de marlani inarmat cu barda, sa incerci sa izolezi Pur-sangele de restul prazii, pentru ca in absenta punctelor de sprijin acesta devine extrem de umil. MARE ATENTIE! NU TE LASA PACALIT DE FATA LUI DE COPIL RETARDAT CARE NU A FOST PRIMIT IN SCOALA PENTRU CA ERA ATAT DE PROST INCAT LE RIDICA TUTUROR COLEGILOR RESPECTUL DE SINE. O flegma scurta in ochi si o palitura de secure. Pentru efect artistic poti sa fredonezi ceva din clasici (Adrian, Nicolae, Florin sau Valentin) in timp ce il scalpezi.

“Hinzestratul” cunoscut mult mai bine sub numele de “Esenta de rrom” este un pradator innascut. Inca din copilarie e invatat sa praduiasca magazine, apartamente, case de schimb valutar. In principiu cam tot ce nu ii apartine si trebuie insusit. Data fiind aceasta orientare a Esentei catre insusirea de noi obiecte, se recomanda ca pentru prinderea acestuia sa se foloseasca momeala. O casa de amanet sau bijuterie aparent nepazita si cu usa larg deschisa (incarcata cu explozibili ce poate fi detonat odata ce momeala e muscata) e ideala, insa cum majoritatea dintre aceste locatii sunt deja impanzite sau patronate de Hinzestrati e cazul sa optati pentru ceva mai familiar voua si mai putin familiar lor. Se ia o sala de teatru cu capacitate mare. Se umple habitatul natural al marlanilor cu afise de spectacol ale unuia din clasici, tinut in sala de teatru respectiva.(A nu se intelege ca eu merg la teatru mai des ca la meci si ca ma consider vreun intelectual). Se cumpara o remorca de otrava de sobolani care se baga in mancare pe care o servesti gratis la un buffet suedez. Nu ai cum sa ratezi ! Mancare moca si o manea e paradisul oricarui marlan

Va urma…

Sport.ro - mizeria sportului

Modul correct de a raspunde intrebarilor unei reporterite de sport idioata:

Reporter : Echipa nu prea a jucat…
Intervievat: …asta e intrebare?

Reporter: Nu, voiam sa intreb de ce nu a jucat echipa?
I: Noi am alergat timp de 90 de minute si am jucat fotbal.

R: Cat mai rezista Antrenorul?
I: La ce va referiti?

R: cat mai dureaza pana va fi dat afara?
I: Domnisoara, eu sunt jucator, nu manager sau presedinte. De unde sa stiu eu cand va fi dat afara Antrenorul?

R:nu nu, adica … v-ar parea rau sa fie dat afara, nu?
I: Consider ca ar fi cazul sa ma lasati sa emit o parare personala referitor la posibilitatea de a ramane fara Antrenor in loc de a-mi oferi o intrebare inchisa. In fond, vreti ca raspunsul meu sa ofere parerea mea sau sa o confirme pe a dumneavoastra?

R: Pai, Patronul spune ca Antren
orul va pleca si pentru ca nu e agreat de jucatori…
I: …asa…asta e tot o intrebare?

R: ah…nu…intrebarea era…asa e?
I: Ce anume?

R: Ce a declarat Patronul?
I: Declarati Patronului contine trei afirmatii interconectate…ce anume doriti sa va confirm eu? Demiterea, relatia cu jucatorii sau motivul demiterii?

R: Motivul demiterii!
I: Nu va pot spune motivul demiterii unui antrenor care nu a fost inca demis. Ceea ce va pot spune insa este ca in aceasta echipa nu ne spalam rufele in public iar aspectele relatiei Antrenor – Jucator raman intre cei doi. Alte intrebari?
R: Greu fara jucatorul X….

I: Tot intrebare?
R: … nu credeti ca sunteti prea ingamfat?

I: ASA DA! In sfarsit o intrebare! Iar raspunsul este nu. Cred in schimb ca dumneavoastra nu stiti ce e ala jurnalism sportiv. Si ca nu cunoasteti diferenta dintre o afirmatie si o intrebare.

Declaratie de dragoste

In sfarsit , te-am gasit. Am asteptat atat de mult momentul asta incat acum, ca esti aici, nici nu stiu ce ar mai trebuie sa fac, pentru ca mi-am investit toata energia cautandu-te fara sa indraznesc sa imi imaginez vreodata ca ai putea fi a mea. Si totusi esti. O teama ciudata ma incearca. Oare visez? Oare esti chiar tu? Da! Chiar daca au fost altele inaintea ta, stii foarte bine ca nu au insemnat nimic pentru mine. Cautam doar sa ma refugiez pentru a te cauta si mai acerb. Celelalte erau ieftine. Nu erau capabile sa ma completeze, sa imi defineasca personalitatea asa cum o faci tu. De asta probabil au si ajuns sa fie mutilate si abandonate intr-un final. Dar tu esti diferita. Tu imi oferi exact ce imi doresc. Imi incanti urechile. Ma faci sa visez. Sa nu iti fie frica, voi fi mult mai atent cu tine. Nu vei pati ca celelalte. Voi avea grija sa nu iti rup incheieturile, sa nu te fortez sa prestezi mai mult decat poti. Si nu te voi mai lasa si pe mana prietenilor, caci ei nu te inteleg cu adevarat. Eu am fost cel care ti-a rupt primul plasticul si promit sa am grija de tine, mult iubita mea pereche de casti Philips.