miercuri, 29 aprilie 2009

Mi s-a sugerat sa scriu mai des pe blog. Am avut ocazia astazi sa imi aduc aminte de ce ma enerveaza profesorii. Asa ca in semn de dispret o sa ii impart pe categorii:
Incep cu baietii buni. Profesorii parintii. N-ai ce sa le reprosezi, compenseaza uneori lipsurile profesionale prin atitudine. imi plac. I-am zis primii ca sa pot sa ii diferentiez de macelul care urmeaza.
Buuuun. Asadar, tipologii de profesori:
Tovarasul profesor - produsul imperecherii dintre Ceausescu si Vadim. Il poti surprinde adesea visand cu ochii deschisi la vremurile cand chinuia elevii dupa bunul plac. E mereu ursuz si sictirit.Solutia: il bagi ma-sa cat ai ocazia, dar blat. Exact ca pe vremea comunistilor.
Smenarul - e un comunist mai smecher. Te persecuteaza fiindca stie ca ii vei umple buzunarele. Pregatiri, culegeri, tot tacamul. Prada preferata sunt copii prostii, dar cu bani. Solutia: complexa - mergi pe principiul ca nu e bine sa ii doresti moartea ci sa il faci sa si-o doreasca singur, adica faci pe prostul in asemenea hal incat sa ii scoti bietului om peri albi. in cazul in care e obisnuit cu oamenii incredibil de prosti, un accident de gen "ooops, m-am impiedicat si v-am spart plasma cand am rasturnat biblioteca in mijlocul sufrageriei" ar putea fi util.
Timidul - ramas la nivelul de adolescent complexat, profesorul timid este mai degraba o prada usoara ecat un pradator. Faptul ca natura sau viata nu sunt drepte si nu ne-au facut pe toti la fel de frumosi si destepti e scuza suficienta ca sa iti versi pe spinarea lui toate frustrarile cauzate de comunist. E bine totusi sa pastrezi o limita, intrucat oricine are o limita peste care vine cu arma in mana si omoara 20 de elevi la intamplare.
The Hustler - mare amator de carne proaspata. Traieste cu impresia ca macara una din orele sale se va transforma la un moment dat in orgie cu minore ca in cele mai hardcore filme porno, motivatie suficienta pentru a-l aduce zilnic la catedra. Solutia: gagica buna din spatele clasei trebuie folosita ca momeala pentru a motiva toate absentele sau mari note.
Tatal lui Burebista - e atat de batran incat depaseste ca varsta apele care au erodat solul din care a fost extras nisipul folosit la betonul din care este facuta scoala. Cand nu este la scoala, patruleaza containerele de gunoi sau face tura de oras in autobuzul 11. E simpatic in felul lui.
Inadaptatul de ordin superior - crescut in vremea cand comunistul debuta in invatamant, a ajuns sa invidieze elevul modern, care isi permita sa aiba o parere. Pe principiul "daca eu n-am putu face , ei de ce sa poata", asta micu' va starni multe incantatii si invocari de morti de mame, de gaturi de mame, de biserici si alte discutii paranormale.

joi, 23 aprilie 2009

Acest articol a fost preluat integral de pe blogul lui RADU, pentru ca e prea bun ca sa nu fie citit

Spice Shopurile: tragi pe gură şi simţi cum ţi-o trag nişte şmecheri în cur cu ditamai ţeapa pentru că bălăriile ălea nu au nici un efect



[...]

Să ne întoarcem la jointurile noastre.

Întâi vreau să stabilesc clar că eu nu sunt un expert în iarbă. Nu ştiu cum se trage, nu ştiu cum se rulează, nu ştiu de unde se cumpără şi cât costă, nu am foiţe pe acasă şi nici hârtii de făcut filtru. Nu am punguliţe din cel mai spaţial şi metempsihotic rahat din istoria rahaturilor prin casă şi nu am fumat niciodată până când să desenez bucle în MsPaint şi să râd ca prostul. Nici nu mi-a zis nimeni niciodată ca căcatul meu spaţial e cel mai spaţial căcat adus de Ziltoid Omniscientul şi că absolut orice au fumat pînă atunci e pielea pulii comparativ cu ce rahat spaţial am eu.

Spice şopurile sunt nişte bombe care au răsărit ca ciupercile după ploaie prin toată moldova, deocamdată, şi care vând tot soiul de bălării legale ca salvia şi alte condimente de-ăstea cu care cică te faci căcat complet legal. Toţi pulifricii cumpără, fumează şi râd ca proasta la pulă de la placebo.

Buun. Şi vine taică-miu la mine cu o mahoarcă de-aia legală, cică să fumăm şi noi ca oamenii. Cică era cea mai moţu rahatului din tot magazinul. Şi trag io cu sinceritate în plămân. Absolut nimic. Parcă m-a plictisit puţin. Cam acesta era efectul psihotropic al bălăriilor legale. M-a tăiat o lehamite de vreo oră. MAGIE. Şi ţin minte că am mai fumat la o don’şoară acasă chestii de-ăstea da’ am avut noroc că avea un litru de La Crima lui Ovidiu şi am reuşit să mă împuşc cu porcăria aia greţoasă şi dulce ca plan B.

Aşa că am început să fac liste în cap, ştiinţific, pro şi contra „spice”.

Întâi comparaţia cu iarba:
Preţ – la fel.
Avantaje:
Spice – e legal
Iarbă – funcţionează
Dezavantaje
Spice – Nu funcţionează
Iarbă – E ilegală

Aici alegeţi voi ce vreţi să fumaţi, eu v-am făcut doar nişte liste simple.
Acum urmează listele de sugestii:

Chestii la fel de legale ca spice-urile pe care le-aţi putea fuma pentru acelaşi efect, adică nimic, dar moca:

Flocii mei
Ceiauri de la Plafar
Părul meu pubian
Spanac
Pilozitatea mea inghinală
Un ciorap
Barba pulii mele
Hârtie igienică
Şi nu în ultimul rând, mărarul meu de pe coaie

Chestii la fel de legale dar care au efect, spre diferenţă de căcaturile de la spice şop:

Tragi lac de uşi pe nas
Te duci la un cocalar într-un bar şi îi zici „sor-ta e mai frumoasă, da’ mă-ta suge pula mai cu talent”, aşteptând să-ţi dea o bastârcă la ureche de să dormi colorat
Alergi cu capul într-un perete
Faci o labă
Bei 6 litri de cola
Îţi ţii respiraţia un minut
Te învârţi foarte foarte repede
Pastile de tuse cu pumnul şi cu votcă
300 de grame de zahăr
O ţigară ieftină Carpaţi
2-7 beri

Mă enervează când mă simt ca singurul om normal din „hainele noi ale împăratului” dar VOI CHIAR SUNTEŢI IDIOŢI? Nişte iudei acum se freacă pe burtă cu jdebanii pe care i-aţi dat voi pe leuştean uscat combinat cu boscheţii în care s-au pişat câinii! Nu au nici un efect! O luaţi în gură pe bani grei!

Serios acuma. Dacă ai cumpărat mai mult de o dată scaieţi de la Spice Shop sau ai impresia că funcţionează, meriţi să te piş în dinţi de pe Lună. Sau când mai aud un căcat cu ochi că începe o povestire cu un licăr bălos-satisfăcut-convingător în privire şi cu fraza „vai, coae am luat nişte spice-uri şi…”.. zi să moară mă-ta!

Mă duc sa miros nişte diluant.

miercuri, 15 aprilie 2009